Remus Lăpușan (Pro România): „Nu mai vrem să fim principala sursă de forță de muncă calificată pentru celelalte state ale lumii”


Reporter: Domnule Lăpușan, după experiența dumneavoastră de peste 20 de ani în politică, de ce credeți că este nevoie de un partid nou cu doctrină de stânga, așa cum este PRO România, partidul din care faceți parte acum?

Remus Lăpușan: Cred că în momentul în care a apărut proiectul PRO România, stânga românească nu mai era bine reprezentată. Aveam un PSD condus de un lider absolut – Liviu Dragnea, cu o agendă personală care era dincolo de interesele cetățenilor, cu tente naționalist-populiste care puteau duce spre extremism, cu politici publice incoerente și nesustenabile în timp, mai ales din punct de vedere economic. Să vă dau un exemplu: PSD se laudă cu creșterea economică și cu îmbunătățirea nivelului de trai; nu știu însă după care calcule, în condițiile în care anul trecut de exemplu, coșul lunar al unei familii formate din doi copii și doi adulți era în jur de 6.700 de lei, așa cum aprecia Institutul Național de Statistică. Nu este corect, nu este etic, nu este normal ca una să zici și alta să faci, pentru că aceste sume ridicate calculate per familie sunt rezultatul unor măsuri politice neinspirate, care au dus la creșterea prețurilor și a costului traiului de zi cu zi în general. Asta cred că facem noi diferit, cei de la PRO România: prin ceea ce ne propunem, venim cu onestitate în fața oamenilor, venim cu soluții aplicate pentru problemele lor, și nu încercăm să le vindem vise de moment, care țin doar până ce trec alegerile.

În plus, s-a dovedit în timp că lucrurile nu stăteau mai bine nici la nivel european. PSD, mai ales prin derapajele cu legile justiției, cu evenimentele din 10 august, a pierdut încrederea grupului social democrat din Parlamentul European (S&D) – al doilea cel mai numeros grup politic din această instituție, și nu este în regulă ca stânga românească să rămână nereprezentată. În acest moment, noi facem parte din S&D și suntem percepuți drept parteneri serioși, putând astfel să luptăm în continuare pentru România de pe această poziție.

PRO România este un start-up politic, o organizație care pornește de la zero; suntem conștienți că asistăm la schimbări structurale ale societății românești (în ceea ce privește demografia, educația, cultura, tehnologia), iar în fața unei asemenea provocări majore, trebuie să venim cu abordări noi, nu mai putem rămâne la nivelul mentalității de acum 20 – 30 de ani, așa cum se întâmplă în cazul majorității partidelor din România; iată că și din acest punct de vedere, stânga românească era descoperită; este o iluzie să crezi că acum mai există doctrine pure, socialismul sau social democrația nu pot face față singure realității de acum; noi am înțeles asta, și proiectele pe care le propunem sunt de sorginte social-liberală. Vrem și știm cum să creăm o Românie stabilă, sigură și predictibilă, indiferent că vorbim despre domeniul politic, economic sau social, și sperăm să ni se alăture în acest proiect toți cei de bună-credință care își doresc același lucru.

Reporter: PRO România este un partid relativ tânăr, cu ce gânduri abordează organizația Cluj alegerile locale, pentru desemnarea de consilieri locali, județeni, primari etc.?

Remus Lăpușan: Suntem, într-adevăr, un partid relativ tânăr, funcționăm cam de doi ani, dar cu oameni care au o experiență vastă și în politică și în profesiile lor din diferite domenii. Încet, încet ne formăm o echipă competitivă, cu care venim în fața alegătorilor ca alternativă pentru tot amatorismul ăsta din politica locală la care suntem martori de ceva vreme încoace. Cred că oamenii s-au săturat de atâta demagogie; politicienii s-au obișnuit să vină în fața alegătorilor doar în preajma alegerilor, când au nevoie de voturile lor. Dar apoi pun o distanță foarte mare între ei și oameni, fac politică din birouri. De 16 ani de când avem aceeași culoare politică în Cluj, de prea puține ori politicienii au ieșit în fața oamenilor să le spună ce au reușit să facă din ce au promis în campanii. Oamenii simt că nu există onestitate în relația cu ei, am mers prin comune și am vorbit cu ei și cred că își vor dori o schimbare, vor alege persoane în care să aibă încredere că dețin competențele necesare pentru a le crea premisele unui trai mai bun. Este nevoie de oameni cărora să le pese cu adevărat de ceilalți și care să aibă viziune, iar noi, cei de la PRO România, vom veni cu astfel de propuneri în fața alegătorilor. O parte dintre acești oameni i-am identificat deja – am anunțat săptămâna trecută o listă de 12 nominalizări pentru candidaturi la funcția de primar, iar cu o parte suntem încă în tratative; sunt oameni de calitate, care vor să se implice pentru binele comunității lor.

Reporter: În cazul alegerilor anticipate, este pregătită organizația Cluj pentru a da un parlamentar, poate doi?

Remus Lăpușan: Suntem pregătiți oricând să avem cel puțin un coleg parlamentar din Cluj, pentru că avem mulți oameni valoroși care ar reprezenta cu brio județul la nivel național.

Reporter: Pe plan județean, care ar trebui să fie prioritățile administrației clujene?

Remus Lăpușan: În primul rând trebuie să se apropie din nou de oameni, să afle care sunt problemele care îi interesează cel mai mult și apoi să își dea toată silința pentru a găsi soluții. Din păcate, dl. Tișe, Președintele Consiliului Județean, a rămas încremenit în câteva proiecte care ar fi trebuit de mult timp finalizate; vorbește încă despre colectare selectivă a deșeurilor, despre Aeroport, despre drumuri… Dar astea sunt povești de ani de zile, cu care vine în fața oamenilor în fiecare campanie electorală. De exemplu, la nivel județean, sunt porțiuni întregi de drum care așteaptă să fie reparate, dl. Tișe promite că le va repara, aduce utilaje în campania electorală și le ia la câteva zile după. Caz concret: drumul dintre Mociu și Câmpia Turzii, care ar putea degreva zona municipiului Cluj-Napoca de o parte din traficul greu; ar fi o variantă excelentă pentru cei care vor să vină dinspre Centru (zona Brașov, Sibiu) și să meargă spre Nord (Bistrița-Năsăud), dar încă are porțiuni impracticabile pentru mașinile de mare tonaj. Înainte de europarlamentare a semnat un contract pentru modernizarea acestui tronson, dar apoi a ajuns la concluzia că firma cu care semnase nu e destul de serioasă și nu se va ține de termene, așa că a anulat contractul și a semnat altul pentru reparații – cârpeli mai pe românește. Ca să nu mai vorbim că firma respectivă nu era la primul contract cu Consiliul Județean, deci dl. Tișe îi cunoștea foarte bine, astfel încât să fi putut preveni semnarea unui contract cu un partener neserios. Dar cetățenii au și alte probleme, pe care le consideră poate mai importante: poluarea din Cluj-Napoca de pildă, sau lipsa unei infrastructuri de transport în comun care să asigure în mod constant legătura dintre comune și centrul administrativ al județului, sau lipsa unei piețe de desfacere pentru produsele locale.

Dar revenind la prioritățile administrative ale județului, cred că sunt două direcții în care trebuie să se acționeze simultan. O dată de jos în sus, așa cum spuneam mai înainte, când agenda publică este stabilită de către cetățeni, cu probleme pe care ei le percep ca fiind prioritare, și apoi de sus în jos, pentru că așa cum am învățat din vasta mea experiență din mediul privat, unul dintre atributele principale ale managementului este viziunea. Liderii trebuie să aibă viziune de dezvoltare, trebuie să aibă o direcție spre care să-i ducă pe cei pe care îi conduc, spre binele și în avantajul tuturor factorilor interesați. Mai exact, cred că managementul administrației locale ar trebui să înceapă să pună accent mai mare pe inovație; este un concept care a început doar de curând să fie operaționalizat; nu înseamnă să reinventăm roata de la bicicletă, ci mai ales să folosim într-un mod inteligent resursele și potențialul comunității, pentru a crea plus valoare și pentru a crește calitatea vieții; se numește inovație incrementală în termeni de specialitate. Companiile private investesc de ani buni în departamentele de R&D (cercetare și dezvoltare), tocmai pentru că și-au dat seama că nu resursele sunt principala problemă, ci modul în care alegi să le folosești. Iar Clujul este privilegiat din acest punct de vedere, are cinci mari universități, dintre care unele se află pe locuri fruntașe în topurile de profil; aici avem locate sedii ale unor mari companii; cred că marea provocare a viitorului management administrativ este aceasta: să coopteze specialiști din aria universitară și din mediul privat care să ajute la conturarea unei viziuni de dezvoltare comunitară performantă, cu urmărirea interesului comun.

În paralel, la nivel de structuri administrative ar trebui făcută o reorganizare din temelii (iată, un exemplu de inovație administrativă): să zicem că departamentele care funcționează în acest moment în primării, în Consiliul Județean, să fie organizate holistic. Concret, ai departamentul Infrastructură – păi aici intră drumurile, intră Aeroportul (de ce nu aeroporturile), apă-canal; ai oameni care sunt de la economic, ai de la investiții, ai personal care scrie și implementează proiecte cu fonduri nerambursabile și ai un manager de departament care are o imagine de ansamblu. Știți câți bani se pierd la ora actuală pentru că nu știe stânga ce face dreapta? Cred că fiecare cunoaștem cazuri în care azi se asfaltează și mâine se sparge drumul că cei de la apă au de înlocuit conducte vechi. Sau cei de la gaz mai au de făcut nu știu ce branșamente.

Reporter: Pe plan local (Zona Metropolitană), care ar trebui să fie direcția în care să se îndrepte primarii, fie că sunt de la PRO România sau de la alte partide?

Remus Lăpușan: Cred că aici va trebui deschis un amplu dialog public; degeaba ne imaginăm noi că e mai bine cu zonă metropolitană sau e mai bine să lăsăm lucrurile așa cum sunt sau mai știu eu ce. Cred că trebuie să facem dezbateri publice, într-un mediu organizat, cu toți factorii interesați; administrația publică ar trebui să identifice toate categoriile care vor fi afectate de aceste potențiale modificări administrative – cetățeni, companii private, primării și așa mai departe, și să îi invite la discuții pentru a putea avea la final o măsură clară a dorinței de acțiune într-o direcție sau în cealaltă, cu plusuri și minusuri pentru fiecare.

Reporter: Este o soluție sa faci politică fără a denigra sau a ataca alți candidați? Fac referire aici la modul în care s-a poziționat PRO România la Europarlamentare, când s-a mers exclusiv pe un discurs constructiv.

Remus Lăpușan: Este mai greu să faci politică PRO decât contra, dar cu satisfacții mai mari și cu un grad crescut de responsabilitate și onestitate. Când discursul tău nu se bazează pe atacarea celorlalți actori, trebuie să vii cu soluții concrete, cu planuri sustenabile de dezvoltare, cu viziune. Nu mai ești în agenda publică a celorlalți, când te limitezi să reacționezi la ce spun ei, ci creezi tu agenda publică. Oamenii s-au săturat de bălăcăreală ca la ușa cortului, de circul ăsta ieftin pe care îl văd în fiecare zi la televizor. La sfârșit, tot cu nimic se aleg. Sunt sondaje europene care măsoară încrederea în partidele politice, iar la noi doar un sfert dintre români au încredere în partide, după ultimele date, spre deosebire de danezi sau de olandezi unde procentul încrederii în partide este în jur de 40%. Încă un aspect important: de fiecare dată partidele de la putere au început să uite că au ajuns acolo prin votul oamenilor, și s-au îndepărtat de la programul de guvernare cu care au câștigat alegerile. Asta a făcut inclusiv PSD în 2016. Iar oamenii se simt trădați, și așa își pierd încrederea. Dar încă nu și-au pierdut interesul față de acest subiect – 86% dintre români sunt încă interesați de politică, și față de aceștia avem datoria de a veni cu proiecte politice și abordări noi, care să crească și încrederea.

Reporter: Cum vedeți actuala formulă din Consiliul Local? Dar din Consiliul Județean? Aveți candidați mai bine pregătiți decât cei aflați actualmente în funcție?

Remus Lăpușan: Tocmai dumneavoastră ați spus că noi la PRO România facem o politică PRO și nu contra. Noi vom veni în fața clujenilor cu o echipă competentă, cu oameni responsabili și bine pregătiți, care își vor prezenta proiectele și viziunea pentru comunitățile în care vor candida, iar cetățenii vor fi cei care vor decide dacă ne acordă votul de încredere pentru a începe să facem lucrurile și altfel, dar întotdeauna în interesul lor. Oricum, proiectele cu care vom veni noi sunt pentru cetățeni, deci eu sper că indiferent cine va ajunge să guverneze pe plan local, va ține cont de ele și le va implementa; începem să rămânem în urmă din punct de vedere economico-administrativ față de zonele europene cu care ne place să ne comparăm, iar proiectul nostru de guvernare tocmai asta vrea: să recuperăm decalajele; nu mai vrem să fim europenii cu cel mai mare risc de sărăcie, nu mai vrem să avem cea mai mare densitate de micro ferme, dar cu cel mai mic procent de rentabilitate, nu mai vrem să fim printre zonele cu cel mai mare potențial turistic neexploatat, nu mai vrem să fim principala sursă de forță de muncă calificată pentru celelalte state ale lumii.

Leave a Reply

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close