Prezent recent într-un podcast moderat de Mihai Curteanu, Dorin Lojigan, primarul municipiului Câmpia Turzii, a vorbit deschis despre strategia prin care a reușit să readucă orașul pe harta dezvoltării economice locale, după o perioadă în care comunitatea părea condamnată să rămână un „municipiu-dormitor” pentru angajații navetiști din zona Clujului.
„Câmpia Turzii era, în esență, un oraș-dormitor. Oamenii se trezeau la ora patru dimineața ca să meargă la muncă în Cluj, Apahida sau Jucu, la companiile din marile parcuri industriale. Mergeau cu microbuze care plecau unul după altul din fața fostului combinat. Se întorceau seara, se culcau, și o luau de la capăt”, a rememorat primarul.
Reindustrializarea ca viziune strategică
În fața acestui exod zilnic al forței de muncă, primarul Lojigan a ales să transforme orașul printr-o politică de reindustrializare. Primul pas: reorganizarea zonelor de impozitare. În prima ședință de Consiliu Local după preluarea mandatului, edilul a propus o nouă zonare fiscală, inspirată din modelele occidentale: „Am introdus o împărțire în patru zone — A, B, C și D — și am stabilit ca zona industrială să devină zona D, cu impozite semnificativ mai mici. Înainte, chiar și halele industriale erau taxate la fel ca blocurile din centru. Așa ceva nu era sustenabil pentru atragerea investitorilor.”
Această măsură s-a dovedit decisivă. Într-un timp relativ scurt, terenurile și clădirile din zona fostului combinat, aflate anterior în proprietatea statului și ulterior preluate de compania rusă MECEL, au început să fie valorificate. Investitorii au cumpărat hale abandonate, le-au modernizat și au reluat activitatea industrială. Impozitele colectate au crescut, dar în condiții fiscale atractive pentru mediul privat.
Recuperarea datoriilor istorice și revitalizarea economică
La momentul respectiv, compania MECEL acumulase datorii de circa 20 de milioane de lei către bugetul local. Această sumă, echivalentă cu aproximativ 4 milioane de euro, părea imposibil de recuperat. Dar administrația locală a aplicat o strategie eficientă: a acceptat compensarea datoriilor prin terenuri care au fost integrate în viitorul parc industrial al municipiului: „Am reușit nu doar să recuperăm suma prin compensări și plăți eșalonate, dar am și valorificat acele terenuri în beneficiul comunității. Astăzi, la aproape opt ani de la aplicarea măsurilor, compania nu mai are datorii la bugetul local.”
Rezultatele: investiții de peste 500 de milioane de euro
Din 2016 și până astăzi, în zona industrială a Câmpiei Turzii s-au realizat investiții private de peste 500 de milioane de euro. Orașul a început să atragă companii serioase, care creează locuri de muncă la nivel local și reduc astfel dependența de marile orașe din apropiere.
Totodată, și populația a avut de câștigat: pentru mulți contribuabili, trecerea dintr-o zonă de impozitare superioară într-una inferioară a adus o scădere a sarcinii fiscale. Mai mult, din 2016 și până în prezent, taxele și impozitele locale nu au fost majorate, decât în limita prevăzută de lege — prin indexarea cu rata inflației: „Am vrut ca oamenii din Câmpia Turzii să trăiască demn aici, nu să-și petreacă viața în trafic. Reindustrializarea a fost soluția.”
Modelul aplicat de Dorin Lojigan în Câmpia Turzii este unul de administrație pragmatică, inspirat de bune practici europene, adaptat însă contextului local. Printr-o abordare fiscală inteligentă, o viziune clară și o relație corectă cu mediul de afaceri, orașul a fost transformat dintr-un spațiu al resemnării într-un pol de dezvoltare economică regională.